Cafeaua

Ai ocazia sa-ti pui viata in alti parametri.

Cunosti vreun leac care poate reduce riscul imbolnavirii de diabet, Parkinson sau cancer de colon? Care iti poate imbunatati starea de spirit si, in acelasi timp iti poate trata durerile de cap? Care sa-ti protejeze dintii si sa te ajute sa slabesti?.
• Ce-ai zice de o cana de cafea? - (cu conditia: sa fie caféa pura, nu dreasa cu chimicale)

Ultimele cercetari arata ca bautura noastra favorita ne protejeaza de o multime de boli (dintre care vreo 10 letale). Dupa ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani, cercetatorii de la Harvard au calculat ca, in comparatie cu "neprihanitii" nostri semeni care nu consuma cafea, noi, "pacatosii", suntem mult mai putin expusi riscului de a ne imbolnavi de diabet de tip 2.

Alte studii (unul facut la Iowa Women's Health, pe un esantion de 27.000 de femei, pe o perioada de 15 ani, altul facut de Nestlé Research Center si al treilea publicat recent in Norvegia) arata ca, datorita consumului de cafea (decofeinizata sau nu) scade si riscul afectiunilor cardiovasculare, in special la femei. Mai exact, daca bem trei cani pe zi, sansele de a ne imbolnavi de inima scad cu 24%. Nu e rau deloc! Din pacate, in ceea ce priveste bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei scad invers proportional cu numarul de portii consumate zilnic.

Ce alte vesti bune mai avem? Se pare ca, gratie pasiunii noastre pentru cafea, noi, bautorii inveterati, suntem protejati de Parkinson in proportie de 80%, de cancerul de colon (25%), de ciroza hepatica (80%) si de pietrele la rinichi (50%). De asemenea, exista dovezi ca o doza moderata de cafea poate scoate un pacient dintr-o criza acuta de astm, atunci cand nu are medicatia la indemana, calmeaza durerile de cap mai eficient decat pilulele obisnuite, imbunatateste performantele atletice (stimuland musculatura sa produca contractii mai puternice), ajuta la mentinerea greutatii si previne aparitia cariilor dentare.

Sa fie cofeina secretul din spatele tuturor acestor minuni? Da si nu. Cafeaua contine acid clorogenic (reduce concentratia de glucoza din sange), polifenolii (cu rol in protectia celulelor) si oxazol (cu efect antiinflamator si antireumatic). Consumatorii de cafea nu au nici un motiv sa se simta vinovati pentru mica lor placere, atata timp cat nu exagereaza, spune dr. Tomas de Paulis, cercetator la Vanderbilt Universitys Institute for Cofee Studies.

Cafeaua are mai multe fibre si mai multi antioxidanti decât sucul de portocale. Nutritionistii ne spun mereu că fibrele sunt absolut necesare sănătătii noastre si că antioxidantii ne ajută să ne mentinem mereu tineri si ne feresc de boli. Un studiu făcut de un grup de savanti din Spania a dovedit că o cană de cafea neagră are un continut de fibre si polifenoli mai ridicat decât orice altă băutură de pe planetă.

Ori de câte ori trebuie să faci fată unei zile încărcate după o noapte de nesomn sau trebuie să conduci pe distante foarte lungi, te sfătuiesc să bei din două în două ore câte o cană mică de cafea. Dacă bei cafea, nu tremuri. Doctorii din Singapore au studiat vreme de câtiva ani legătura dintre consumul de cafea si tremurul esential (o afectiune neurologică a cărei cauză exactă nu a fost încă identificată). Rezultatele cercetărilor au infirmat mitul conform căruia cafeaua ar avea acest efect neplăcut asupra organismului si nervilor nostri.

Cercetatorii de la University of Wales , College of Cardiff , din Marea Britanie cafeaua completeaza beneficiile evidente asupra functionării creierului (îmbunatatirea capacitatii de concentrare, a memoriei si a gandirii logice) cu o stare de implinire si satisfactie. Cafeaua nu provoacă aciditate. Aciditatea gastrică este una dintre cele mai neplacute afectiuni si are o multime de cauze, de la consumul de alimente picante pana la stres. Din fericire, contrar credintei populare, nu exista nici o legătura antre consumul de cafea ai această enervantă problema.

Cafeaua vindecă herpesul ? Da, cafeaua are proprietăti antivirale, spun cercetătorii japonezi, care au testat (în vitro) 15 tipuri de cafea (8 obisnuite si 7 instant), adăugând o solutie slabă de cafea peste anumite culturi de celule infectate cu virusul herpetic. Au descoperit astfel că în extractul de cafea (indiferent de tipul folosit măcinată, instant sau decofeinizată sau de locul în care a fost cultivată) există un ingredient care distruge virusul prin contact direct si împiedică răspândirea lui la celelalte celule învecinate. 1, 3, 5 sau 7 căni pe zi?

O cească cu cafea contine 98% apă, din această cauză apa folosită la prepararea cafelei trebuie să fie curată. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie încălzită până aproape de punctul de fierbere , 96°C. Ca în cazul oricărui produs alimentar, si în cazul cafelei este de preferat să se consume prospătă. Oxigenul, căldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea calitătii cafelei. Arome de cafea: boabele mai prăjite au o savoare mai puternică si trebuie măcinate mai fin, iar boabele prăjite mediu dau un gust proaspăt si plin fiind măcinate mai mare.

Cafeaua nu creează dependentă. Cu multi ani în urmă, OMS a declarat că nu există dovezi conform cărora consumul de cofeină ar putea fi comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferentă între obiceiul de a bea în fiecare zi o anumită cantitate de cafea si dependentă. Ei bine, un studiu recent aduce si suportul stiintific pentru această afirmatie. Mai exact, s-a descoperit că, indiferent de cantitatea în care este consumată, cofeina nu activează circuitul de recompensă al creierului, asa cum fac amfetaminele sau cocaina. Simptomele trăite de consumatorii de cafea în absenta băuturii lor favorite (dureri de cap, letargie, somnolentă) nu au nici o legatură cu cele ale consumatorilor de droguri aflati în sevraj. Cafeaua se bea în primele 15 minute de la preparare (este antioxidant).

"Nimic nu este mai scump decît o şansă ratată."
H. Jackson BROWN Jr.